Teliaripen

I istòria le rromenqi andar i România si istòria institucionalizime rasismosqi p-e rroma savo śirdinǎ jekhe dopaś miaça robijaqi thaj geli angle le samudaripnaça andar i vràma le Holokaustosqi – solduj ovindoj rasìsmo avrićhudimasqo (ekskluziaqo), palal lende avindoj i polìtika le asimilaciaqi zoraça-kerdi andar o socialìsto regìmo – adava si o rasìsmo dominaciaqo, thaj i eksplòzia le vorto thaj bi-vorto rasismosqi palal o 1990 – reslindoj pes palpale, and-e aba astardi, ta na sasti demokraciate, k-o avrićhudimasqo rasìsmo.

I robìja le rromenqi, kaj inkerdǎ maj but desar dopaś mìǎ berśenqi thaj sas anavǎrdi le abolicionisturěndar “sociàlo lèpra”, na numaj ke thodǎ le rromen avri andar i societèta, ta vi inkaldǎ len andar i kondìcia le manuśukane isimatenqi, von ovindoj dikhle sar phirutne butja.

So avilo maj dur sas śeliberśa ètniko stigmatizaciaqe.

O khetanikano godisaripen rimosardo pe ko so dikhel e rromen biandja o negatìvo stereotìpo, thaj o khetanikano rromano godisaripen, uśtǎvdo jekhe negatìvo pesqe-dikhimastar kaj avel andar o negatìvo stereotìpo vazdino le averendar, andrunǎrdja thaj zorardǎ o negatìvo stereotìpo. O bikamipen, butivar vòrta le rromendar, lenqe isimasqo andar i rromane etnìa, si akanai i nevi fòrma Robijaqi le rromenqi: i spirituàlo Robìja.

Gelindoj p-o drom adale stereotìpo godisarimasqe-sistemosqo, i pozìcia thaj e dominànto polìtika le societetaqi p-e rroma phirdǎ maśkar e avrićhudimasqo rasìsmo, savo tradia k-o Genocìdo, thaj o rasìsmo dominaciaqo, sikavdo perdal asimilàcia.

O rodǎripen jekhe dòsta-bare rigaqo le rumunikane folklorosqi, special e xarane lavenqo, e divanurěnqo thaj e paramisěnqo, sikavel jekh rasìsto godisaripen p-e rroma, on ovindoj dikhle sar e reprezentànturǎ le nasulimasqe.

E rroma nanaj nijokhar sikavde vòrta sar si von, ta maj sigo si dikhle pala’ sar mangel pes te oven kaśte arakhel pes motivàcia le politikenqe thaj le phiravimatenqe okolaverenqe pe kodo so dikhel len. O procèso le heteroidentifikaciaqo le rromenqi musaj te del anglal e khetanikane aʒukerimasqe, savo si negatìvo, thaj adalaqe orso tikno drom karing o pozitìvo si dikhlo sar jekh ekscèpcia le regulator. Athe daśti sikavel pes o but-prinʒardo mìto le amalesqo andar o xurdipe, prototìpo le laćhimasqo, ekscèpcia katar i norma le khanile “ciganosqi”, lipardo butivar odolendar kaj astaren penqo mothovipe le stereotipoça “Me ni sem rasìsto, ta adala rroma…”, thaj ʒal angle le stereotipoça “sas man jekh amal / jekh perutno rrom and-o ternipe, jekh manuś but laćho, te ovenas sarre rroma sar leste, so miśto sas!”. Azbandino sarre regulendar le rasismosqe, ande savende o pesqo-bidośaripen avant la lettre, o liparipen jekhe pozitìvo varekanutne nakhlimasqo thaj o generalizipen le negatìvo kaliteturenqo k-o nivèlo le gruposqo, adava ćhand mothovimasqo phenel pal-o xurdipe sar jekh sumnakuni periòda, le absolutone toleranciaqi, vaxt kaj daśtilas pes te ovel vi o laćho “cigàno”, savo siguro si jekh ekscèpcia katar i nòrma le khanilimasqi savesqo reprezentanto si.

O avrićhudimasqo rasìsmo areslo e maj uće niveloste le Holokaustoça andar i periòda le dujtone lumǎqe marimasqi – e rromenqo Deportimos and-i Transnistria rodindoj lenqo samudaripen. I România inkerel o rekòrdo and-i Europa pe kodo so dikhel o gin le rromenqo mudarde: o Rumunikano Komitèto vaś e Maripnasqe Mudarimata prinʒardǎ oficial o gin 38.000 mule rromenqo, andar savende 6.714 si xurde.

O dominaciaqo rasìsmo, kerdo perdal i andruni kolonizàcia, areslo e maj uće niveloste, pe kodo so dikhel e rromen, le politikaça le ètniko asimilaciaqi andar o vaxt le socialìsto regimosqo, e rroma biovindoj prinʒarde sar themutni minoritèta thaj ovindoj thode telal jekhe zorale procesoste rumunizaciaqo. And-e kondìciě adale politikaqe kulturàlo kolonizaciaqi, bazime p-o kritèrio le ginesqo thaj le bikovlikane autàrhiko “prototiposqo”, o butederipen inkerel sarre zoraqe-labne thaj e institùciě le reprezentisarimasqe, thaj o rromano kulturàlo modèlo, thodo telal e stigmatizànto negatìvo stereotipurǎ, si dikhlo sar deviànto thaj rekomendil pes, atòska, i akulturàcia.

I bari tràuma avel andar kodo ke, vi kana o rromano ʒeno akceptil o bikamipen pesqe sistemosqo valorěnqo thaj normenqe thaj zumavel te khosel pesqi identitèta thaj te resel sode daśtil pes de “rumuno”, o ćhudipen le etnicitetaqo nanaj lesqe dikhli sar jekh ćaćutni inklùzia, vo’ ovindoj vi maj dur dikhlo sar o “cigàno”. Sar jekh fajlikano paradòkso le dominaciaqe rasismosqo, o ćhinipen le khetanikane isimastar thaj o nakhlipen k-o edukacionàlo kanòno le butederimasqo na del baro vast k-i “sociàlo integràcia” le rromesqi, ov aćhindoj jekh avrićhudino.

Individul rrom, oricum “obişnuit” să fie perceput ca locuitor al unei lumi marginale şi deviante, ca aparţinând unui grup social “parazitar”, unei “minorităţi infracţionale”, “obişnuit” cu raziile şi amprentarea întregii sale familii, cu evacuările forţate, cu expulzările şi demolarea caselor, şi aşa aflate deseori într-o  stare de pauperitate absolută, departe de a deveni imun la stigmatizare, îşi proiectează viitorul ca ireversibil negativ, rezultat al unui destin implacabil, al unui blestem ancestral sau al “păcatului originar” de a fi rrom.

Palal o 1990, le rromen, deśkaj, àke, palal śeliberśende phare uśtavimasqe, sas prinʒarde sar themutni minoritèta le rumunikane themestar, nanaj len ćaćipnaça e kulturàlo hakaja kaj thavden adale statusostar vòrta p-o fòndo le stigamtizaciaqo ke si adale eniatar thaj le angle-gelimasqo le rasismosqo and-i societèta thaj k-o nivèlo le pùbliko raimatenqo, e palutne alosarindoj butivar te den rigate le rromen katar o labǎripen vi le themutnikane hakajenqo, thaj vi le ètniko hakajenqo. Deśkaj si prinʒarde sar themutni minoritèta, e rroma si vi maj dur vìktime le sociàlo avrićhudimasqe e buteder droma, bilile samate sar themutni minoritèta thaj lile and-o dikhipen numaj sar dukhavdo vaj bibaxtalo sociàlo grùpo.

Ʒal angle thaj si sa maj bari i rasiàlo agrèsia pe rroma and-e śkòle. Pal-e UNICEF-osqe dàtura (“I violènca and-i śkòla”, Editùra ALPHA MDN, Bucucrești, 2006), i România si p-o angluno than and-i Europa pe so dikhel o gin le siklǒvnenqo berśimaça maśkar 11 thaj 15 berśa kaj keren agrèsia p-e aver kolègurǎ. Ʒi k-o dopaś andar e xurde andar i România – 46% - sas varekana dukhavde adale agresiatar, 53% andar lende ovindoj ćhaja thaj 47% ćhave. Pala’ sar sikavel o rodǎripen le organizaciaqo Brakhen le xurden „Bully-ing-ul în rândul copiilor. Studiu sociologic la nivel național” / “I agrèsia and-o krùgo le xurdenqo. Sociològiko rodǎripe k-o themutno nivèlo” / (București, 2016), e maj vulneràbilo si e rromane xurde. Butivar, o śkolutno trujalipen agresil e rromane xurdes, kadava ovindoj prasavdo le kolegurěndar le alaveça cigan, thaj butivar vòrta atùnći resel te ʒanel ke si cigan, thaj ke cigan si vareso nasul. Khonik na phendǎ lesqe khere ke te oves rrom nanaj jekh problèma thaj ke na-j aver numaj kodo ke san ʒeno jekhe themutne minoritetaqo jekhe kulturaça, jekhe istoriaça thaj jekhe ćhibaça aver desar le gaʒenqere. Khonik na phenel lesqe k-i śkòla adaja buti. Atòska, so aćhol e xurdesqe si te marel pes korkoro le rasiàlo agresiaça andar i śkòla, savo astarel katar i hironìa, nakhel k-e bilaćhe phenimata, k-o vazdipe le mosqo thaj aver ćhandende mujale agresiaqo thaj daśti resel ʒi k-i fìziko agrèsia.

Si sikavde pànda but kàzurǎ rromane xurdenqe ande segregime śkolende vaj klasende, kaj vi i kalitèta le edukacionàlo aktosqi, thaj vi si e siklimasqe kondìciě si telal o maj tikno stàndardo. Tikne ekscepciěnça, e śkòle andar e rromane pere si ande jekhe but bilaćhe statusoste. E siklǎrne si bikalifikime. E siklimasqe materiàlurǎ nanaj sar mangel pes thaj e siklǎrne nanaj interesime le rromane xurdendar. Kana phenas pal-i segregàcia, na las and-o dikhipen o siklipen and-e rromane ćhibate, phenas pal-e śkolende vaj e klasende segregime pal-o etnikano kritèrio, ta bi kaj adaja buti te lel and-o dikhipen o siklǒvipen and-e rromane ćhibate.

Copiii rromi care frecventează şcoala se confruntă atât cu tratamentul discriminatoriu exercitat de profesori, cât şi cu abuzurile verbale, nu de puţine ori şi cu violenţe fizice ale elevilor majoritari, abuzuri care nu sunt corectate de profesori sau personalul din şcoală. Copiii rromi sunt numiţi “ţigani” şi sunt acuzaţi de colegii lor că ar fi murdari, că ar fi hoți şi că ar avea păduchi sau boli. Uneori, acest tratament este însoţit de abuzuri fizice din partea profesorilor de alte etnii, inclusiv prin folosirea pedepselor corporale pentru încălcări minore ale disciplinei şcolare, cum ar fi vorbitul în timpul orei.

O rasìsmo le rumunikane themesqo si i darrin le etnicizaciaqi le ćororimasqi. Jekh andar e thavdimata le rasismosqe si odova ke, p-o ekonomikano dikhipen, i rromani komunitèta si i maj bibaxtali andar i România. O baro ćororipen thaj o tikno nivèlo le putarde-dromesqo p-o butǎqo pazàri keren le rromane familiěn umblavde le sociàlo protekciatar, ta adaja nanaj lenqe dòsta jekhe laćhe trajosqe.